Calendarul Gregorian și anii bisecți. Calendarul actual internațional, numit și calendar civil, sau modern, este calendarul...

Calendarul Gregorian și anii bisecți. Calendarul actual internațional, numit și calendar civil, sau modern, este calendarul Gregorian, numit așa după numele Papei Grigore al XIII-lea, conducătorul de atunci al Bisericii Catolice, cel care a comisionat lucrarea de corectare a calendarului Iulian ce era folosit la acea vreme încă din timpul Imperiului Roman.

Anul din calendarul Iulian ajunsese să genereze o eroare de 10 zile față de anul astronomic dat de mișcarea reală de rotație a Pământului în jurul Soarelui.

Calendarul Iulian avea 12 luni, cu un total de 365 de zile pe an, cu o zi în plus intercalată o dată la patru ani, la sfârșitul lunii februarie, ceea ce făcea ca anul iulian să aibă în medie 365,25 de zile calendaristice, cu 11 minute și 14 secunde mai mult față de anul astronomic real, care are o lungime de aproximativ 365,242216 de zile. Astfel, după aproximativ 1500 de ani de la adoptarea calendarului Iulian, echinocțiul ajunsese să cadă pe 11 martie, în loc de 21 martie.

Corectarea calendarului Iulian a rezultat în scurtarea medie a anului calendaristic prin instaurarea regulii anului bisect, astfel:
1) Un an bisect se divide cu 4.
2) însă dacă se divide cu 100 atunci nu e an bisect.
3) însă dacă se divide cu 400, atunci e an bisect.

Deși regula anului bisect poate părea ușor complicată, spre deosebire de calendarul Iulian, care intercala 1 zi în plus la fiecare 4 ani, adică 100 de zile la fiecare 400 de ani, calendarul Gregorian adaugă doar 97 de zile la fiecare 400 de ani.

Astfel, lungimea medie a anului din calendarul Gregorian este de 365,2425 de zile, față de 365,242216, cât este lungimea medie a anului astronomic, generând o eroare de 1 zi la fiecare 3236 de ani. Calendarul Iulian genera o eroare de 1 zi la fiecare 128 de ani.

Calendarul Gregorian a fost adoptat pentru prima oară în 1582, prin Bulă (decret) Papală, în Italia, Spania, Portugalia, Polonia, apoi în anii imediat următori în Franța, Olanda catolică, Austria, Elveția catolică, Germania catolică, Ungaria, etc.

România, Iugoslavia și Grecia au fost ultimele țări europene care au adoptat acest calendar, după ce cu puțin timp înainte și Albania, Letonia, Lituania, Estonia, Rusia, Bulgaria și Imperiul Otoman adoptaseră calendarul.

România a adoptat calendarul Gregorian în anul 1919, în urma realizării Marii Uniri, din necesitatea unificării stilului calendaristic ce era folosit în diversele provincii istorice (în Transilvania și Bucovina, ce fuseseră parte a Imperiului Austro-Ungar, era folosit de mult timp calendarul Gregorian, în timp ce în restul provinciilor era folosit calendarul pe stil vechi).

Pentru mai multe informații despre calendarul Gregorian și anul bisect, dar și pentru a verifica dacă un an e an bisect sau normal, urmați acest link: Calendarul Gregorian și algoritmul anului bisect, verifică ani bisecți