Atunci cand se lanseaza la apa o noua
nava se sparge o sticla de sampanie de
peretii navei, in partea din fata. De
unde vine acest obicei? Desi neclar, se
pare ca initial, acum mii de ani, la
vechiile popoare - egipteni, persani,
greci, sau mai nou, la vikingi, se
spargea un vas cu sange, jertfa adusa
zeilor marii, pentru a primi
binecuvantarea lor si pentru protectie -
sa aiba grija ca nava sa nu aiba
incidente neplacute. Mai tarziu, sangele
a fost inlocuit cu lapte, apa sau, mai
frecvent, cu vin - ca inlocuitor al
sangelui. In prezent se foloseste sticla
de sampanie (vin spumos). : : deschide curiozitatea
In Anglia pe la 1500, pentru baut rachiu
erau folosite cesti din plumb.
Combinatia alcool-plumb fiind atat de
toxica ii scotea pe multi din uz pentru
cateva zile. Chefliii gasiti intinsi pe
marginea drumului erau considerati morti
si pregatiti pentru inmormintare.
Inainte insa de a fi ingropati li se mai
dadea o sansa - erau asezati pe masa din
bucatarie timp de cateva zile. Asteptind
ca "mortul" sa-si revina - ceea ce se
intampla de multe ori - rudele si
prietenii mancau si beau in jurul mesei.
Asa a aparut obiceiul priveghiului. : : deschide curiozitatea
Teritoriul Angliei este locuit de multi
ani, asa ca la inceputul secolului al
XVI-lea a inceput sa fie criza de locuri
de veci. Solutia a fost scoaterea
sicrielor mai vechi, depunerea
osemintelor in niste depozite si
refolosirea spatiului pentru un mort
"proaspat". La deschiderea vechilor
sicrie s-a constatat ca unul din 25 era
zgariat de unghii pe interior. Dandu-si
seama ca unii semeni de-ai lor au fost
ingropati de vii, englezii au inventat
un mecanism de salvare a celor ingropati
de vii. De mana "mortului" era legata o
sfoara, care, printr-o gaura in sicriu,
era legata la un clopotel, montat langa
mormant. Patrulele din cimitir
supravegheau clopoteii. De aici vine
vorba "saved by [...] read all
In Anglia secolului alXV-lea acoperisul
casei era singurul loc in care animalele
se puteau adaposti de frig. Drept pentru
care cainii, pisicile si alte vietati
mai mici (soareci, gandaci etc.) se
cuibareau in paiele care acopereau casa.
Cand ploua, paiele deveneau alunecoase
si animalele cadeau uneori direct peste
oameni. In acea perioada a aparut zicala
"Ploua cu pisici si caini".
Adapostirea animalelor in acoperis a
fost si motivul pentru care s-a inventat
baldachinul. Insecte sau diverse materii
fecale puteau murdari asternutul la
orice ora. Cineva a avut geniala idee de
a intinde deasupra patului un cearsaf,
pentru protectie... : : deschide curiozitatea
Pe la 1500, in Anglia, nuntile aveau loc
in general in luna iunie, pentru ca
singura baie din an se facea in luna mai
si in prima luna a verii viitorii soti
inca miroseau acceptabil. Oricum, corpul
era deja imbibat de miresmele
transpiratiei si ca sa mascheze cat de
cat mirosul neplacut, miresele purtau in
brate un buchet de flori (de aici a
ramas obiceiul buchetului purtat de
mireasa!). Cada era un butoi mare,
plin cu apa calda. Stapanul casei avea
privilegiul de a se imbaia primul, in
apa curata. In aceeasi apa urmau la
spalat, rand pe rand, fiii si restul
persoanelor de sex masculin din familie.
Apoi venea randul femeilor si, la
sfarsit, al copiilor, in ordinea
descrescatoare a [...] read all
Paparuda este denumirea cea mai
raspandita a ritualului magic de
invocare a ploii, practicat pe timp de
seceta. Jocul este practicat in a treia
joi dupa Rusalii; insa poate avea loc in
orice zi de vara, dupa o seceta
prelungita. Este jucat de fete tinere,
si mai rar de baieti, sub 14 ani.
"Paparuda-ruda, vino de ne uda
cu galeata-leata peste toata
ceata; cu ciubarul - barul peste
tot poporul. Da-ne Doamne, cheile
sa descuiem cerurile sa
porneasca ploile, sa curga siroaiele
sa umple paraiele. Hai, ploita,
hai! uda pamanturile sa creasca
granele mari cat porumbele. Hai,
ploita, hai!" : : deschide curiozitatea