Calendarul Gregorian și anii bisecți.
Calendarul actual internațional, numit
și calendar civil, sau modern, este
calendarul Gregorian, numit așa după
numele Papei Grigore al XIII-lea,
conducătorul de atunci al Bisericii
Catolice, cel care a comisionat lucrarea
de corectare a calendarului Iulian ce
era folosit la acea vreme încă din
timpul Imperiului Roman.
Anul
din calendarul Iulian ajunsese să
genereze o eroare de 10 zile față de
anul astronomic dat de mișcarea reală
de rotație a Pământului în jurul
Soarelui.
Calendarul Iulian
avea 12 luni, cu un total de 365 de zile
pe an, cu o zi în plus intercalată o
dată la patru ani, la sfârșitul lunii
februarie, ceea ce făcea ca anul iulian
să aibă în medie 365,25 de zile
calendaristice, cu 11 minute și 14
secunde mai mult față de anul
astronomic real, care are o lungime de
aproximativ 365,242216 de zile. Astfel,
după aproximativ 1500 de ani de la
adoptarea calendarului Iulian,
echinocțiul ajunsese să cadă pe 11
martie, în loc de 21 martie.
Corectarea calendarului Iulian a
rezultat în scurtarea medie a anului
calendaristic prin instaurarea regulii
anului bisect, astfel:
1) Un an
bisect se divide cu 4.
2) însă
dacă se divide cu 100 atunci nu e an
bisect.
3) însă dacă se divide cu
400, atunci e an bisect.
Deși
regula anului bisect poate părea ușor
complicată, spre deosebire de
calendarul Iulian, care intercala 1 zi
în plus la fiecare 4 ani, adică 100 de
zile la fiecare 400 de ani, calendarul
Gregorian adaugă doar 97 de zile la
fiecare 400 de ani.
Astfel,
lungimea medie a anului din calendarul
Gregorian este de 365,2425 de zile,
față de 365,242216, cât este lungimea
medie a anului astronomic, generând o
eroare de 1 zi la fiecare 3236 de ani.
Calendarul Iulian genera o eroare de 1
zi la fiecare 128 de ani.
Calendarul Gregorian a fost adoptat
pentru prima oară în 1582, prin Bulă
(decret) Papală, în Italia, Spania,
Portugalia, Polonia, apoi în anii
imediat următori în Franța, Olanda
catolică, Austria, Elveția catolică,
Germania catolică, Ungaria, etc.
România, Iugoslavia și Grecia au
fost ultimele țări europene care au
adoptat acest calendar, după ce cu
puțin timp înainte și Albania,
Letonia, Lituania, Estonia, Rusia,
Bulgaria și Imperiul Otoman adoptaseră
calendarul.
România a adoptat
calendarul Gregorian în anul 1919, în
urma realizării Marii Uniri, din
necesitatea unificării stilului
calendaristic ce era folosit în
diversele provincii istorice (în
Transilvania și Bucovina, ce fuseseră
parte a Imperiului Austro-Ungar, era
folosit de mult timp calendarul
Gregorian, în timp ce în restul
provinciilor era folosit calendarul pe
stil vechi).
Pentru mai multe
informații despre calendarul Gregorian
și anul bisect, dar și pentru a
verifica dacă un an e an bisect sau
normal, urmați acest link:
Calendarul Gregorian și algoritmul
anului bisect, verifică ani bisecți